Intampinarea Domnului este praznuita la 40 de zile de la nasterea lui Hristos, pe 2 februarie. Mantuitorul a fost dus la Templu de catre Fecioara Maria si Iosif pentru implinirea Legii, care prevedea ca orice intai nascut de parte barbateasca sa fie afierosit lui Dumnezeu in a 40 a zi de la nastere.
Intampinarea Domnului sau aducerea Lui spre inchinare a ramas ca indatorire a mamelor de a aduce pruncii la biserica, la patruzeci de zile dupa nastere, pentru molifta de curatirea lor si inchinarea pruncilor la sfintele icoane. Mama care a nascut vine in biserica si in numele familiei aduce pe noul-nascut ofranda lui Dumnezeu, inchinandu-l la altar. Obiceiul presupune ca preotul sa insemne cu semnul sfintei cruci pe mama si pe prunc. Mama si pruncul inchipuie in acest moment pe Maica Domnului cu Iisus in brate in templul din Ierusalim. Pruncul de parte barbateasca se introduce spre inchinare si in interiorul sfantului altar. Ritul mai presupune ca Preotul sa aseze pruncul jos pe solee, in fata usilor imparatesti, de unde este luat de catre mama.
In credinta populara ziua de 2 februarie este cunoascuta sub denumirea de Ziua Ursului. Copiii erau unsi cu grasime de urs. Prin aceasta practica se credea ca puterea acestui animal era transferata asupra copiilor.
Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dar daca in aceasta zi cerul este innorat, ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.
Anul acesta, Sarbatoarea Întâmpinarea Domnului fiind într-o zi de miercuri, zi de post, biserica a oranduit dezlegare la pește.
